Colegiul național de muzică "George Enescu"

Cine suntem

Dumitru Avakian,

critic muzical, profesor

 

Este important să ştim cine suntem, ce identitate avem, ce anume dorim să facem şi încotro ne orientăm.

Ne sprijinim, oare, suficient de bine pe realizările prezentului, suntem conştienţi de valorile trecutului pentru a păşi cu sporită încredere spre viitor? Iată întrebarea.

Există temeiuri de stabilitate, de continuitate, de încredere?

Merităm, oare, ca pe frontispiciul instituţiei noastre de învăţământ muzical să fie înscris numele celui mai important muzician român, una dintre marile personalităţi ale vieţii muzicale a secolului XX ? Răspunsul este hotărât, da!

Sunt în egală măsură motive care mă fac să consider că rangul de colegiu naţional care ne-a fost, recent, recunoscut, nu se referă numai la vechimea istorică a instituţiei noastre. Voi aminti faptul că aproximativ jumătate dintre membri actuali ai orchestrei Filarmonicii bucureştene, prima orchestră a ţării, sunt foşti elevi ai colegiului nostru, că marea majoritate a colectivelor orchestrale din Uniunea Europeană, în primul rând, dar şi din Statele Unite, de asemenea din Orientul Apropiat, cuprind în efectivele acestora foşti elevi ai instituţiei noastre. Voi aminti de asemenea că în urmă cu doar câţiva ani, prestigiosul canal britanic de ştiri B.B.C., de asemenea publicaţiile acestuia, au organizat competiţia imprimărilor discografice ale anului, 2005. Dintre cele 1500 de titluri discografice ale anului, titluri intrate în competiţie, comisiile de specialitate, de asemenea publicul de pe internet au ales cele două C.D.-uri ce cuprindeau integrala creaţiei pianistice a lui George Enescu. Muzicinul interpret? Pianista Luiza Borac! Artist de talie interna’ională. In anii ’80 a fost elevă a Colgiului nostru…

Iar exemplele pot continua.

Voi face o destăinuire; pe care nu am mai făcut-o. In anii mijlocului de secol trecut, în calitate de elev extern, am frecventat cursurile pregătitoare, pe cele ale claselor de pian, ale primei şcoli de muzică situate pe bulevardul Lascăr Catargiu, colţ cu actuala Piaţa Victoriei. Clădirea a fost între timp demolată. Era primul aşezământ de învăţământ muzical, cel din care s-a dezvoltat ulterior, pe o perioadă de peste o jumătate de secol, liceul şi Colegiul nostru.

Să ne dorim s-avem parte în continuare de ani buni, de ani rodnici, pentru a lucra cu bucurie. Pentru muzică, pentru viitorii noştri muzicieni. Să dea Domnul s-avem bucurii muzicale; …şi nu numai !